Distribuirea produselor alimentare sau nealimentare catre firme, institutii, persoane fizice autorizate este un serviciu care implica o serie de actiuni complexe. Cei care se ocupa de realizarea acestui serviciu, respectiv distribuitorii de alimente, sunt considerati intermediari intre producatorii de alimente si „operatorul” de servicii alimentare (fie el bucatar-sef, manager de produse alimentare, proprietar independent s.a.). Rolul unui distribuitor de alimente este de a cumpara, de a stoca, de a vinde si de a livra alimentele. Totodata, acesta ofera operatorilor de servicii alimentare acces la produsele unei game variate de producatori. De regula, operatorii de servicii alimentare achizitioneaza alimente de la o gama larga de distribuitori la intervale regulate de timp.

Ce face un distribuitor de alimente

Exista distribuitori de alimente la scara larga si distribuitori care isi orienteaza atentia spre anumite sectoare (de exemplu, distribuitori care presteaza servicii de distributie doar pentru restaurante). Cei la scara larga ofera o gama foarte larga de produse, putand transporta pana la 15 000 de articole diferite. Cei care distribuie la scara mica de obicei cumpara produse alimentare vrac si livreaza cantitati mici unor magazine independente. Se poate discuta si despre distribuitorii independenti care presteaza servicii cu precadere pentru magazinele independente; acestia sunt de regula neorganizati si sunt insarcinati de a identifica tendintele existente pe piata.

Companiile de distributie a alimentelor pot varia ca marime de la o operatiune care se foloseste de un singur camion pana la o intreaga corporatie. Exista numeroase companii independente de distribuire a alimentelor care servesc restaurante in lant bazandu-se pe acordurile dintre firmele de distributie si grupurile nationale de servicii alimentare.

Vorbind despre serviciul de redistribuire a alimentelor, este bine de stiut ca un redistributior achizitioneaza in cantitati mari, de ordinul camioanelor, de la mai multi producatori de produse alimentare si depoziteaza produsele pentru clientii sai. Distribuitorii individuali (de regula mai mici ca marime si zone de distributie) achizitioneaza apoi articole de la mai multi producatori pe baza comenzilor de la redistribuitori. Tehnica redistribuirii le permite distribuitorilor mai mici care nu pot achizitiona marfa de ordinul camioanelor sa cumpere de la non-competitori cantitati pe masura posibilitatilor. In acest fel, acestia au posibilitatea de a concura cu distribuitorii mai mari, chiar daca acestia deservesc, de regula, punctele de vanzare cu amanuntul care sunt ignorate de distribuitorii mai mari.

O serie de factori de risc care pot afecta distributia produselor alimentare nu este de neglijat. Este vorba de unele evenimente neplacute, dar de cele mai multe ori inevitabile: razboaie, esec economic, probleme politice, conditii meteorologice. Pentru a evita astfel de evenimente nedorite, exista anumite organizatii specializate in prevenirea unei prabusiri totale a distributiei produselor alimentare. Mai mult decat atat, rolul acestora este si de a contribui la dezvoltarea sistemelor de distributie a alimentelor si a sistemelor alimentare in zonele subdezvoltate.

Printre punctele cheie de distribuire a alimentelor in societatea contemporana de consum se numara magazinele in lant, cooperativele de vanzare cu amanuntul si supermarketurile, acestea din urma fiind din ce in ce mai des intalnite din perioada postbelica si, poate, cele mai cunoscute.

Sarcina distribuitorilor de alimente este, asadar, de a asigura necesarul de alimente unei populatii care consuma din ce in ce mai mult intr-o epoca a consumerismului.